De câte ori trebuie să vezi un cuvânt ca să-l înveți?

Cercetarea vorbește de circa 10 întâlniri pentru un început solid, iar unele cuvinte cer peste 20. De ce variază numărul și cum faci ca fiecare întâlnire să conteze.

O figurină din lut schițează pe un prag, în timp ce un prieten se sprijină de tocul ușii unui mic atelier de artă.

Pe scurt: Nu există un singur număr magic, dar cercetarea oferă un interval util. Când înveți cuvinte din citit, în jur de 10 întâlniri este pragul de la care învățarea devine probabilă: într-un studiu, cititorii au recunoscut sensul a 84 la sută dintre cuvintele întâlnite de 10 ori sau mai mult. Sub aproximativ opt întâlniri, majoritatea cuvintelor noi se uită în câteva luni, iar unele cuvinte tot scapă chiar și după 20. Felul în care întâlnești un cuvânt contează la fel de mult ca frecvența: distanțează întâlnirile, vezi cuvântul în propoziții diferite și încearcă să ți-l amintești, nu doar să-l recitești.

Răspunsul scurt: în jur de 10, iar uneori mult mai multe

Dacă vrei să ții minte un singur număr, să fie 10. În mai multe studii cu cursanți care întâlnesc cuvinte noi în timp ce citesc, ceva se schimbă pe la zece întâlniri: cuvintele văzute atât de des au mult mai multe șanse să fie înțelese, recunoscute și ținute minte decât cele văzute doar de câteva ori.

Dar „10” vine cu trei precizări sincere:

  • Depinde ce înseamnă „a învăța”. Mai întâi ajungi să recunoști sensul unui cuvânt când îl vezi. Să ți-l amintești singur, să-l scrii corect și să-l folosești corect într-o propoziție vin mai târziu și cer mai multe întâlniri.
  • Unele cuvinte sunt mai grele decât altele. Chiar și după 20 de întâlniri, unele cuvinte nu se fixează.
  • Nu toate întâlnirile sunt la fel. Un cuvânt pe care îl întâlnești o dată pe zi timp de zece zile nu e același lucru cu un cuvânt pe care îl întâlnești de zece ori într-o singură după-amiază.

De aceea vei găsi online răspunsuri de la 6 la 20 și chiar mai mult. Nu se contrazic. Măsoară lucruri diferite.

Ce au descoperit studiile

De obicei, cercetătorii studiază asta dându-le cursanților un text în care anumite cuvinte necunoscute apar de un număr stabilit de ori, apoi testând ce au învățat. Iată principalele rezultate, de la cele mai controlate la cele mai realiste.

Webb (2007): 1, 3, 7 și 10 întâlniri. Stuart Webb a pus 121 de studenți japonezi care învățau engleza să citească contexte scurte în care cuvinte noi apăreau de 1, 3, 7 sau 10 ori, apoi le-a dat zece teste diferite: ortografie, sens, gramatică, asocieri de cuvinte și altele. Fiecare treaptă în plus de întâlniri a îmbunătățit cel puțin un tip de cunoaștere. Concluzia lui: zece întâlniri în context pot aduce progrese considerabile, dar cunoașterea completă a unui cuvânt poate cere mai mult de zece.

Rott (1999): chiar și două întâlniri contează. Susanne Rott a pus cursanți de nivel intermediar să întâlnească cuvinte necunoscute de două, patru sau șase ori în timp ce citeau. Doar două întâlniri au făcut deja o diferență măsurabilă, două și patru au dat rezultate asemănătoare, iar șase au dat semnificativ mai mult. Deci învățarea începe devreme, doar că nu se termină devreme.

Pellicer-Sánchez și Schmitt (2010): un roman adevărat. Douăzeci de cursanți spanioli avansați de engleză au citit Things Fall Apart, un roman neadaptat care conține 34 de cuvinte în limba igbo pe care nu aveau cum să le știe. Pentru cuvintele întâlnite de 10 ori sau mai mult, au recunoscut sensul a 84 la sută și și-au putut aminti sensul a 55 la sută. Pentru cuvintele întâlnite de 8 ori sau mai puțin, cifrele au fost 36 și 7 la sută. Autorii au găsit cea mai clară linie de demarcație între intervalul de 5 până la 8 întâlniri și 10 sau mai multe.

Pigada și Schmitt (2006): un cursant, o lună de citit. Într-un studiu de caz, un cursant de franceză a citit patru cărți gradate într-o lună și a fost intervievat despre 133 de cuvinte-țintă. Cunoașterea a 65 la sută dintre ele s-a îmbunătățit într-un fel sau altul. Ortografia s-a îmbunătățit chiar și după câteva întâlniri, dar sensul a durat mai mult: nu a existat un punct în care sensul să fie garantat, deși învățarea a crescut vizibil de la aproximativ 10 întâlniri. Unele cuvinte, precum essayer (a încerca), tot nu erau învățate după 10 sau mai multe întâlniri, iar le radeau (plută) nici măcar după 20.

Waring și Takaki (2003): ce rămâne după trei luni. Cincisprezece cursanți japonezi de nivel intermediar sau mai sus au citit o carte gradată în care 25 de cuvinte-țintă apăreau de la o singură dată până la 15 sau chiar 18 ori. Trei luni mai târziu, își aminteau în medie sensul unui singur cuvânt din cele 25 și al niciunuia dintre cuvintele întâlnite de mai puțin de opt ori.

Cât de siguri suntem? Destul de siguri de direcție, mai puțin de numărul exact. O meta-analiză (un studiu care reunește rezultatele multor studii) realizată de Uchihara, Webb și Yanagisawa (2019) a combinat 26 de studii cu 1.918 cursanți și a găsit o legătură de mărime medie între numărul de întâlniri și învățare. Mărimea acestei legături a variat în funcție de cursant (vârstă, câte cuvinte știa deja), de felul în care au fost întâlnite cuvintele (spațiere, imagini, cât de implicați erau cursanții) și de felul în care au fost testați. Mai multe întâlniri ajută, în mod constant. De câte ai nevoie depinde de toate acestea.

De ce răspunsul variază de la 6 la 20

Dacă citești cinci articole despre această întrebare, poți primi cinci numere. Iată de ce.

Recunoașterea e mai ușoară decât reamintirea. Să alegi sensul corect dintr-o listă (recunoaștere) este mult mai ușor decât să produci cuvântul sau sensul lui din memorie (reamintire). În studiul cu romanul de mai sus, după 10 sau mai multe întâlniri, cursanții au recunoscut 84 la sută dintre sensuri, dar și-au amintit doar 55 la sută. Așa că un studiu care testează recunoașterea va sugera mai puține întâlniri decât unul care testează reamintirea sau folosirea.

Testat azi sau peste trei luni? Multe studii îi testează pe cursanți imediat după citit. Waring și Takaki au testat din nou după trei luni și a rămas foarte puțin. Un cuvânt pe care îl știai ieri nu e încă un cuvânt pe care l-ai învățat.

Cuvintele diferă. Un cuvânt care seamănă cu unul din limba ta, numește ceva concret sau contează pentru poveste este mai ușor. Un verb scurt și comun, cu multe sensuri, poate fi surprinzător de alunecos, cum arată essayer din studiul lui Pigada și Schmitt.

Cursanții diferă. Meta-analiza din 2019 a constatat că atât vârsta cursanților, cât și numărul de cuvinte pe care le știau deja au schimbat cât de mult a ajutat repetiția. Același număr de întâlniri nu are același efect pentru toată lumea.

Doar cititul e lent. O meta-analiză din 2023 a lui Webb, Uchihara și Yanagisawa a reunit 24 de studii cu 2.771 de participanți care au învățat cuvinte doar din citit, ascultat sau vizionat. În medie, cursanții au reținut între 9 și 18 la sută dintre cuvintele-țintă la primul test, iar pentru testele ulterioare autorii estimează sub 20 la sută. Studiul deliberat (cartonașe, exerciții) se descurcă mai bine: autorii citează o meta-analiză anterioară în care cursanții au reținut 39,4 la sută. Cititul îți dă volum; recapitularea deliberată se asigură că rămân cuvintele importante.

Ce face ca o întâlnire să conteze

Zece întâlniri sunt un reper aproximativ. Zece întâlniri bune sunt un reper mai bun. Cercetarea indică trei lucruri care fac ca fiecare întâlnire să valoreze mai mult.

1. Distanțează întâlnirile

Să întâlnești un cuvânt de zece ori într-o singură ședință e mai puțin util decât să-l întâlnești în zece zile diferite. În meta-analiza din 2023, învățarea din input a fost mai mare când întâlnirile au fost întinse pe mai multe sesiuni decât când au avut loc toate într-una singură, iar diferența a crescut la testele amânate (o mărime a efectului de 1,71 pentru învățarea spațiată față de 0,58 pentru învățarea comasată).

La fel e și cu cartonașele. Nate Kornell (2009) a pus cursanți să învețe perechi de cuvinte fie într-un singur teanc mare (așa că fiecare cartonaș revenea după o pauză mai lungă), fie în mai multe teancuri mici (pauze mai scurte). Teancul mare a câștigat pentru 90 la sută dintre participanți. Totuși, după prima sesiune, 72 la sută credeau că teancurile mici funcționaseră mai bine. Spațierea pare mai grea și exact de aceea funcționează. Articolul nostru despre repetiția spațiată explică asta mai în detaliu.

2. Încearcă să-ți amintești, nu doar să recitești

Să vezi un cuvânt e un tip de întâlnire. Să-l scoți din memorie e unul mai puternic. Tatsuya Nakata (2017) a pus 98 de cursanți japonezi să învețe 16 cuvinte englezești, fiecare reamintit din memorie o dată, de trei, de cinci sau de șapte ori într-o singură sesiune. Cinci și șapte reamintiri au dus la scoruri clar mai bune decât una sau trei, chiar și după câteva săptămâni. Există totuși o subtilitate: raportat la minutul petrecut, o singură reamintire a fost cea mai eficientă. Deci reamintirea repetată merită, dar dacă împarți aceste reamintiri pe mai multe zile, câștigi mai mult decât dacă le îngrămădești într-o singură sesiune.

3. Întâlnește cuvântul în propoziții diferite

Fiecare întâlnire într-o propoziție nouă te învață ceva în plus: un alt sens, un cuvânt cu care apare des, cum se comportă gramatical. De aceea studiul cu romanul a măsurat separat ortografia, partea de vorbire și sensul: fiecare crește în ritmul ei.

Behind the counter there is a letter and a small key.

Lucy puts the key in her pocket.

At night, the key does not open the bookshop door.

Trei întâlniri cu un singur cuvânt, key (cheie), în trei capitole ale unei povești scurte în engleză, nivel A2. Fiecare propoziție îl arată făcând altceva.

Cât înseamnă asta ca lectură?

Dacă ținta este în jur de 12 întâlniri pe cuvânt, cât trebuie să citești ca să le obții? Paul Nation (2014) a răspuns la asta folosind colecții mari de text în engleză, cu 12 întâlniri ca țintă „moderat sigură”.

Estimările lui: ca să întâlnești cuvintele din cele mai frecvente 2.000 de familii de cuvinte de circa 12 ori, ai nevoie de aproximativ 200.000 de cuvinte citite. Pentru cele mai frecvente 9.000, aproximativ 3 milioane, adică în jur de două până la douăzeci și cinci de romane, în funcție de nivelul tău. (O familie de cuvinte este un cuvânt plus formele lui, cum ar fi read, reads, reading, reader.)

Pare mult, dar Nation transformă asta în timp. Citind 150 de cuvinte pe minut, cinci zile pe săptămână, învățarea celei de-a treia mii de cuvinte durează aproximativ 10 minute pe zi; a celei de-a cincea mii, aproximativ 33 de minute pe zi. Condiția este ca textul să fie la nivelul potrivit, astfel încât aceste cuvinte să fie printre puținele necunoscute de pe pagină. Acesta e argumentul pentru a citi mult text ușor, despre care scriem în cum să înveți o limbă citind.

Un plan practic pentru următoarele tale 100 de cuvinte

Poți folosi toate acestea chiar de azi, cu sau fără aplicație.

  1. Citește în fiecare zi la un nivel confortabil. Alege texte în care știi aproape fiecare cuvânt, ca cele noi să iasă în evidență și să le poți ghici din context. Volumul e cel care aduce cuvintele înapoi.
  2. Rămâi o vreme la un subiect sau la o serie. O serie de cărți sau povești refolosește aceleași personaje, locuri și vocabular, așa că aceleași cuvinte tot revin de la sine.
  3. Salvează cuvintele care apar de două ori. Un cuvânt care apare a doua sau a treia oară merită probabil învățat. Notează-l împreună cu propoziția în care l-ai găsit.
  4. Recapitulează prin reamintire, nu prin recitire. Acoperă sensul și încearcă să ți-l amintești, sau uită-te la sens și încearcă să produci cuvântul. Chiar dacă greșești și apoi verifici, tot te ajută.
  5. Distanțează recapitulările. Recapitulează un cuvânt nou a doua zi, apoi peste câteva zile, apoi peste una sau două săptămâni. Sesiunile scurte și spațiate bat una lungă.
  6. Folosește cuvântul o dată. Scrie-l într-o propoziție despre ziua ta sau spune-l cu voce tare. Folosirea unui cuvânt e încă un tip de întâlnire și îți arată dacă îl știi cu adevărat.
  7. Nu-ți face griji pentru cuvintele încăpățânate. Dacă un cuvânt tot nu se fixează după multe întâlniri, e normal. Citește mai departe; o să revină.

Unde se încadrează Franzie

Am construit Franzie astfel încât întâlnirile să se adune fără efort în plus. Scrie povești în limba pe care o înveți, la nivelul tău, iar poveștile continuă capitol după capitol, așa că aceleași personaje și cuvinte revin. Atinge orice cuvânt ca să-i vezi sensul și gramatica și să-l auzi, apoi salvează-l.

Fișa de cuvânt din Franzie pentru cuvântul englezesc arrive: un verb care înseamnă a sosi, pe care îl poți salva și asculta.
Atinge un cuvânt pe care l-ai mai întâlnit, verifică ce înseamnă și salvează-l pentru revizuire.

Cuvintele salvate revin în revizuirile din Vocabular, unde vezi sensul și îți amintești cuvântul, la intervale tot mai mari. Revin și în următoarele tale povești, acolo unde se potrivesc, așa că le întâlnești din nou într-o propoziție nouă, nu doar pe un cartonaș. Asta înseamnă spațiere, reamintire și context variat, într-o singură rutină.

Totuși, nu ai nevoie de o aplicație pentru asta. Un teanc de cărți gradate, un caiet și câteva minute de recapitulare în fiecare zi urmează aceleași principii.

Întrebări frecvente

De câte ori trebuie să vezi un cuvânt ca să-l ții minte?

Cercetarea sugerează în jur de 10 întâlniri în timpul cititului pentru o șansă bună de a-i recunoaște sensul și mai multe ca să ți-l amintești și să-l folosești. Într-un studiu, cuvintele întâlnite de mai puțin de opt ori nu mai erau ținute minte după trei luni.

E adevărată regula „de 7 ori”?

Niciun studiu nu arată că șapte este un număr fix. Unele cuvinte se învață din mai puține întâlniri, altele au nevoie de peste 20. Contează cât de distanțate sunt întâlnirile și dacă încerci să-ți amintești cuvântul.

Câte cuvinte noi pot învăța pe zi?

Depinde de cât timp ai pentru recapitulare. Fiecare cuvânt nou are nevoie de mai multe întâlniri spațiate în săptămânile următoare, așa că un număr mai mic de cuvinte pe care chiar le recapitulezi bate o listă lungă pe care o vezi o singură dată.

E suficient cititul ca să înveți vocabular?

Cititul construiește vocabularul constant, dar încet: în studii, cursanții rețin mai puțin de 20 la sută dintre cuvintele noi doar din citit sau ascultat. Dacă adaugi recapitularea deliberată a celor mai utile cuvinte, mult mai multe dintre ele rămân.

Surse

  • Kornell, N. (2009). Optimising learning using flashcards: Spacing is more effective than cramming. Applied Cognitive Psychology, 23(9), 1297 to
    1. https://doi.org/10.1002/acp.1537
  • Nakata, T. (2017). Does repeated practice make perfect? The effects of within-session repeated retrieval on second language vocabulary learning. Studies in Second Language Acquisition, 39(4), 653 to 679. https://doi.org/10.1017/S0272263116000280
  • Nation, I. S. P. (2014). How much input do you need to learn the most frequent 9,000 words? Reading in a Foreign Language, 26(2), 1 to 16. https://doi.org/10.64152/10125/66881
  • Pellicer-Sánchez, A., & Schmitt, N. (2010). Incidental vocabulary acquisition from an authentic novel: Do Things Fall Apart? Reading in a Foreign Language, 22(1), 31 to 55. https://doi.org/10.64152/10125/66652
  • Pigada, M., & Schmitt, N. (2006). Vocabulary acquisition from extensive reading: A case study. Reading in a Foreign Language, 18(1), 1 to 28. https://doi.org/10.64152/10125/66611
  • Rott, S. (1999). The effect of exposure frequency on intermediate language learners' incidental vocabulary acquisition and retention through reading. Studies in Second Language Acquisition, 21(4), 589 to 619. https://doi.org/10.1017/S0272263199004039
  • Uchihara, T., Webb, S., & Yanagisawa, A. (2019). The effects of repetition on incidental vocabulary learning: A meta-analysis of correlational studies. Language Learning, 69(3), 559 to 599. https://doi.org/10.1111/lang.12343
  • Waring, R., & Takaki, M. (2003). At what rate do learners learn and retain new vocabulary from reading a graded reader? Reading in a Foreign Language, 15(2), 130 to 163. https://doi.org/10.64152/10125/66776
  • Webb, S. (2007). The effects of repetition on vocabulary knowledge. Applied Linguistics, 28(1), 46 to 65. https://doi.org/10.1093/applin/aml048
  • Webb, S., Uchihara, T., & Yanagisawa, A. (2023). How effective is second language incidental vocabulary learning? A meta-analysis. Language Teaching, 56(2), 161 to 180. https://doi.org/10.1017/S0261444822000507

Cum ne documentăm